Jocuri si jucarii

Multe nu sunt de spus, asa ca o las imaginile sa vorbeasca pentru mine.

Si cateii fac nebunii, nu-i asa? :))

Dupa o plimbare mai lunga, timp in care Akita era singura acasa, am revenit si noi acasa rupti de oboseala. La intoarcere, ce am constatat? Akita, in lipsa de orice altceva mai bun de facut, a furat caietul de desen al Alexei si a facut o mica opera de arta in toata bucataria... :)) Inutil sa mai spun ce fata a facut asta mica atunci cand si-a dat seama ca toate hartiutele alea de pe jos erau desenele ei. (foto stanga) De fapt se vede si in poza ca a ramas blocata :)) Bine ca nu este un copil-problema suparacios care sa se arunce pe jos plangand si tipand. A reusit chiar si ea sa vada comicul situatiei, iar momentul a fost rezolvat rapid atunci cand i-am dat un alt bloc de desen unde sa poata desena in continuare tot ce vrea ea :)

In fotografia din dreapta,

asa cum se poate vedea, este un "fost" scaun de bucatarie, prelucrat cu talent de Akita la ora de arta mestesugareasca ;) Cu ocazia asta am inteles si provenienta zgomotelor nocturne care ne mai perturbau cateodata somnul. Ideea este ca dintre toate "relele" pe care putea sa le faca, am ajuns la concluzia ca Akita este un caine foarte cuminte. Putea sa faca muuult mai multe stricaciuni daca vroia.


Tot din seria "Ce nebunii a mai facut catelul meu" va prezint (din nou..) bucataria noastra. La fel, dupa o sedinta de shopping mai prelungit, la intoarcerea acasa am gasit... asta:

Si acum sa va explic: pe masa era o musama, iar pe musama, o fata de masa. Cand am intrat in bucatarie, musamaua era roasa aproape in intregime (chestia aia alba imprastiata pe jos) iar fata de masa era cazuta langa masa si facuta aproape ghem. Dar faza cea mai comica abia acum vine... Pesemne ca Akita nu a auzit cand am intrat in casa (eram cam ocupata, nu?) iar in momentul in care am aprins becul in bucatarie, surpriza a fost asa de mare de ambele parti, incat, uitandu-se in ochii mei a tras un pisu direct pe fata de masa! :)) Suficient de expresiv, nu? Am aruncat imediat la gunoi tot ce era pe jos si am inteles "protestul" spontan al catelului. :))

La plimbare in parcul Romanescu

Cherry eye la 4,5 luni

Din pacate, in septembrie, cand Akita avea 4,5 luni a facut "cherry eye" adica a dezvoltat o inflamatie a glandei lacrimare Harder. Nu este ceva foarte grav, dar este din pacate inestetica si tratamentul nu se face decat chirurgical. Asa ca a trebuit sa chemam medicul veterinar pentru a-i indeparta acea glanda. Operatia a fost usoara, in 15 minute doctorul terminandu-si treaba. A fost mai greu la aducerea acasa pentru ca era anesteziata si a trebuit sa o car in brate. Si nu are decat vreo 30 Kg :)) Am atasat cateva poze facute in acea perioada pentru a se vedea mai bine la ce ma refer.

Akita la 4 luni - prima vizita in parc

Akita la 4 luni

Alte poze (3 luni)

Akita la pescuit

Covor inainte de joaca

Covor dupa joaca.... :D

In sfarsit acasa!

Da, in sfarsit Akita a ajuns acasa! Acestea sunt primele ei poze, facute chiar la intrarea in casa.

Mai departe o sa public o parte din pozele ei.

Sa facem prezentarile...

Ok, este timpul sa facem prezentarile...

Ea este Akita. O frumoasa catelusa de Cane Corso in varsta de 3 luni, pe care am cautat-o si asteptat-o cateva luni bune...

Mai precis, asa arata cand am adus-o acasa. Am luat-o de la mare distanta, dupa ce am condus o zi intreaga si am stat o noapte la hotel la jumatatea drumului. Bine ca ne-au primit! :)) (Recomand oricui o oprire pe la pensiunea Edelweiss din Straja

http://www.etur.ro/cazare-in-romania/hunedoara/straja/cabana-edelweiss.html )

Nu fac reclama, dar deh.. cand te ajuta omul la greu, iti vine sa faci o recomandare, mai ales daca te-ai simtit bine la el in casa :)

Deci, asa cum spuneam, dupa ce ne-am plimbat aproape o zi intreaga, am gasit locatia puilor, ne-am ales printesa si am plecat iar la drum, de data asta mai domol putin, sa nu o deranjam pe "maria sa". Pe drumul de intoarcere ne-am oprit peste noapte la Edelweiss, iar dimineata am pornit iar spre casa. Credeam ca vom avea o noapte grea, dar Akita ne-a furnizat prima surpriza: a fost asa de linistita in hotel, de parca era la ea acasa. Nu a scos un sunet. A fost foarte curajoasa!

Inceputul...

Totul a inceput atunci cand Anca (sotia mea) a vrut sa luam un caine pentru fetita noastra. Rasa ei de caini preferata este Rottweiler. Eu sincer, as fi preferat un caine ceva mai mic, si categorig mai putin agresiv (poate un pechinez), mai ales ca Alexa (fetita noastra) avea putin peste 3 ani la momentul respectiv.

Asa ca am inceput sa studiez caini pe internet si... asa m-a lovit si pe mine pasiunea :)) Mai precis, pentru mine a inceput "nebunia" atunci cand am vazut pentru prima data pe net poze cu acesti caini impresionanti. Atasez aici pozele de suflet sa va faceti o idee.

Dupa ce am vazut "ambalajul" am vrut sa vad si continutul, asa ca am inceput sa caut informatii despre rasa: temperament, agresivitate, relatia cu familia (mai ales copiii), dresaj, afectiuni specifice, adica TOT ce se putea gasii pe internet!

Dupa foarte putin timp eram cu totii indragostiti de Cane Corso! O sa atasez un filmulet care ne-a convins in privinta "agresivitatii" rasei.

Acum era clar pentru toata lumea: TREBUIA SA AVEM CANE CORSO!

Asa ca am inceput cautarea lui. ... Sau a ei... ;)